când nu îmi ești,
marea e doar un cumul de ape,
pe tavanul cerului
stelele luminează ca niște spoturi,
luna apare ca o
lămâie,
vântul sufla aer
condiționat,
conversez tipic englezește,
viitorul se topește
într-un prezent
monoton.
când îmi apari,
marea capătă
culoarea visului,
luna devine taină
de lumină,
stelele pulsează de
dor,
vântul e mângâierea
ta de departe
iar gândurile ni se
imbrățișează
într-o sublimă
conversație
atemporală.
