Când te privesc

când te privesc

am senzația că

cerul s-a topit și a curs

potop de azur

peste uscat și peste mare

înecându-mă

când îmi zâmbești

am impresia

că s-a deschis vortex

pleoapa timpului

înghițindu-ne

Mi-ești…

mi-ești

cerneală de vers

mi-ești mare și ocean

mă scufund hipnotic

în ochii tăi

mi-ești cer

atât de albastru

încât mă cert cu păsările

mi-ești labirint

rătăcitor

mi-ești floare

mi-ești vis

Mi-e sufletul toamnă

mi-e sufletul toamnă

frunze de foc

de cer şi de lună

ţes covor

de amintiri

doi ochi verzi

o umbră

o boare

un clinchet

de râs

purtat de

ecou în gând

încet

încet

încet

spre apus